Offres
API
Connexion
Documents similaires
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse
Document publié le Lundi 23 octobre 2023
Lien du pdf (unknown - Communauté de communes - Centre Corse)
Thèmes du document : Affaires étrangères et coopération, Exploration spatiale, Union Européenne,
2DA SESSIONE URDINARIA DI U 2023
REUNIONE DI I 26 È 627D’UTTOBRE DI U 2023
2EME SESSION ORDINAIRE DE 2023
REUNION DES 26 ET 27 OCTOBRE 2023
N° 2023/O2/065
Question orale déposée par Marie-Claude BRANCA
Au nom du groupe « Core in Fronte »
OBJET : CHI PULITICA DI PETTU À A PESTA PURCINA ?
Omu sà chì, dapoi u 2014, hè sbarcata in Auropa ciò chì si chjama a pesta purcina africana.
A pesta purcina hè una malatia chì tocca porchi è signari è chì pruvuchighja una murtalità impurtanti par l'animali infistati.
Sta malatia hè par avali senza cunsiquenza par l'esseri umani.
Dapoi ch’idda hè ghjunta sta malatia in Auropa, s'hè particularmenti arradicata in u Piemonti , a Liguria, u Latium, a Campania, a Calabria è a Sardegna.
Ugnunu sà chì l'isula suredda di a Sardegna si trova à 11 chilometri da u nosciu paesu. Voli dì chi u risicu di trasmissioni hè maiori ind'è noi.
Pochi settimani fà, in Dorgali (Pruvincia di Nuoro), sò stati identificati trè casi di pesta purcina. Si tratta di casi di "Genotipu II", dunqua impurtatu, è chì hà comu cunsiquenzi a tumbera di tutti i bandi tocchi.
Avemu cuniscenza, chi dapoi u 2022, hè statu missu in opara un pianu da a Direzzioni Ghjinirali di l'Alimentazioni, incù tutti i sittori cuncirnati, è chi hà par scopu di custituiscia celluli intramministrazioni è cumitatu di pilutaghju purceddu. À u niveddu ditu rughjunali, si travaddaria di piu incù dui altri gruppi chì trattani di l'addevu è di u salvaticu.
Voli dì chì stu pianu cuncipeghja un'urganizazioni di rilazioni, di scambi, d'infurmazioni, di surveglianza è di cuurdinazioni nicissari trà tutti l'attori è stituzioni cuncirnati.Par falla à l’accorta, voli dì chì da a noscia macchja sin’è à i trasporti purtendu purceddi d’altrò, da i cacciatori sin’à l’allivatori di a filiera tocca, da i servizi sanitari sin’à a noscia Assemblea di Corsica, ugnunu hè cuncirnatu è ugnunu si devi senta cuncirnatu.
A pesta purcina ven’à rinfurzà a vulintà di a Francia di fà spariscia tuttu ciò chì hè arradicatu à l’usu paisanu di a noscia tarra , di i nosci maneri di fà. Incù sta malatia u settori suciali, culturali è ecunomicu di l’addevu hè in priculu murtali.
In addevu, a percentuali di murtalità hè di 100%.
A sapemu bè chi l’Uffiziu di Svillupu Agriculu Rurali Corsu (O.D.A.R.C) ha fattu cunoscia i misura dighjà miss’in opara in Francia ma ùn bastani.
Eccu parchì vi dumandemu:
● À chì ne simu di l’aiutu à a filiera addevu in stu quadru ?
● À chì ne simu di i misuri di cuntroli è d’intardizioni nant’à i trasporti di milliaia di
purceddi vivi o morti?
● Qual’hè u veru rollu di i servizi statali francesi in stu mumentu ?
● L'asicutivu, misurendu bè stu priculu hà iniziatu o accumpagnatu incù tutti i
settori è l'aghjenti cuncirnati una pulitica ?
● L'asicutivu, in u quadru di sta pulitica, si l'hà missa in opara, hà spartutu
infurmazioni incù altri paesi tocchi trà i quali a Sardegna ?
● L'Asicutivu hà scuntratu tutti l'attori cuncirnati, spartutu incù iddi tutti i so
apprensioni e duglianzi ?
● L'Asicutivu hà capitu bè chì a Corsica paisana hè minacciata da una gravissima
murtalità ?
Vi ringraziu.