Offres
API
Connexion
Documents similaires
unknown - Communauté de communes - Centre Corse - R2023 O1 0
unknown - Communauté de communes - Centre Corse - R2023 O1 0
unknown - Communauté de communes - Centre Corse - R2023 O1 0
unknown - Communauté de communes - Centre Corse - R2023 O1 0
unknown - Communauté de communes - Centre Corse - R2023 O1 0
unknown - Communauté de communes - Centre Corse - R2023 O1 0
unknown - Communauté de communes - Centre Corse - R2023 O1 0
unknown - Communauté de communes - Centre Corse - R2023 O1 0
unknown - Communauté de communes - Centre Corse - R2023 O1 0
unknown - Communauté de communes - Centre Corse - R2023 O1 0
unknown - Communauté de communes - Centre Corse - R2023 O1 022 27 29
Document publié le Dimanche 1 janvier 2023
Lien du pdf (unknown - Communauté de communes - Centre Corse - R2023 O1 022 27 29)
Thèmes du document : Mode, textile et habillement, Exploration spatiale, Justice et droit,
SECONDA SESSIONE URDINARIA DI U 2022
RIUNIONE DI I 30 E 31 DI MARZU DI
2023
2EME SESSION EXTRAORDINAIRE DE 2022
REUNION DES 30 ET 31 MARS 2023
REPONSE DE MONSIEUR LE PRESIDENT DU CONSEIL EXECUTIF A LA QUESTION DEPOSEE
PAR MONSIEUR JEAN-MARTIN MONDOLONI AU NOM DU GROUPE UN SOFFIU NOVU, JEAN
CHRISTOPHE ANGELINI AU NOM DU GROUPE AVANZEMU ET MARIE CLAUDE BRANCA AU
NOM DU GROUPE CORE IN FRONTE
Objet : Soutien aux mairies plastiquées / Situation actuelle et attentats visant les
institutions locales / Situazioni è tensioni in Corsica : à quandu una politica nova di
l’esecutivu di Corsica pa un veru cambiamentu capitu da tutti ?
Vi ringraziu pè e votre quistione.
Pensu chì à situazione attuale ci primureghja à tutte è tutti è ne vogliu per prova chì sò trè gruppi di
sensibilità differente à avè postu sta mane quistione in rilazione cun 'ssi evenimenti
A prima cuncernendu l' incendii chì anu toccu e case cumune d'Afà è d'Appiettu, dopu quelle chì anu
mintuvatu a situazione glubale chì hè di peghju in peghju. Al di là di 'ssi dui evenimenti a quistione chì
ci tocca à tutti ghjè : chì ci vole à fà è chì ci vole à purtà cum'è risposta di pettu à 'ssa situazione ?
2023 / O1/022
2023/O1/027
2023/O1/029Per piglià e tematiche in l'ordine :
Prima, ciò chì s'hè passatu in Afà è in Appiettu. Cum'è tutti l'eletti di Corsica è cum'è a maiò parte di i
Corsi aghju tinutu à à sprime à mo incumpreensione, a mo sulidarità è u mo sustegnu à i merri, à e so
squadre municipale è à a pupulazione di sti dui paesi
L'aghju fatta pè scrittu, l'aghju fatta, era di regula è più chè nurmale, chjamendu i dui merri è parechji
di i so aghjunti. À u livellu puliticu è ancu à u livellu umanu, al di là di e nostre sensibilità differente, sò
dui merri impignati in a so azzione municipale, chì sò liati assai à i so paesi è chì al di là di a significazione
pulitica di ciò chì s'hè passatu, anu suffertu è straziatu d'esse insignati di ditu attraversu st'azzione è
n'anu suffertu à livellu persunale.
Dunque aghju scrittu ciò ch'e pinsava. Aghju dettu ciò ch'e pinsava.
Aghju tinutu à andà sopr'à piazza u Sabbatu, è ci aghju scontru parechji eletti è ghjente di paesi è di sti
rughjoni è ci aghju scontru parechji eletti di a nostra Assemblea è mi pare ch'è no emu tinutu à
manifestà di manera publica u nostru sustegnu è à nostra sulidarità.
Què ghjè u primu puntu.
Secondu puntu ghjè ciò ch'emu da fà inseme, subbitu subbitu, di punta à 'sse malfatte, al di là di e
nostre manifestazione di a simana scorsa.
Primu affare, emu decisu inseme à l'unanimità, nantu à a vostra pruposta, di suspende i nostri travagli
di manera simbolica, per pudè accoglie i merri è u presidente di l'associu di i merri di Corsica suttana.
Tenenu oghje una riunione in una sala ch'appartene à a Cullettività di Corsica, hè dinù di ramintà chì
l"eletti, i merri è l'eletti di e cumune sò in casa soia à l'Assemblea di Corsica.
Dopu a so riunione di sta mane emu privistu di incuntralli in cunferenza di i presidenti è avérées
l'occasione di discorre è discorre dinù di a vostra pruposta di risuluzione. Ùn dubbiteghju micca chì
truveremu per dì in cumunu ciò ch'è no ùn vulemu micca pè stu paese è viò ch'e no vulemu.
Terzu puntu, l'aghju detta avà in furia, nant'à sti fatti è di modu generale, ciò chì si passa dipoi parechje
simane, parechji mesi, tutt'ognunu vede bè di manera precisa chì a situazione hè di peghju in peghju.
Qual'hè daretu à i scritti, storichi di u Fln o quelli dipoi qualchì tempu di sta giuventù corsa. Ùn sò micca
qual'hè daretu à què. Quale hà messu u focu in Appiettu ùn la sò micca, nè qualesse sò e mutivazzione
è diceraghju ancu ch'ùn hè micca di circalla.
Invece, ciò ch'e socu hè chì ci vole à mustrà e nostre rispunsabilità è senza piattasssi è senza chjode
l'ochji. Ci vole à dì chì a situazione peghjurisce, a situazione di blucchime è di difficultà ecunomiche è
suciale, di malessere sucetale, soprattuttu pè a nostra giuventù cunduce oghje à tentazione di vultà à
a viulenza è à viulenza clandestina dinù. Saraghju chjaru cum'è sò sempre statu, a vi dicu Jean-Martin,
a dicu à i naziunalisti in generale, ancu quelli chì sò in collera, è chì anu e ragiò di esse in collera ê a
dicu à i Corsi : pensu chì ùn ci hè altra strada chè quella di a demucrazia pè u nostru paese. Possu capì
è ancu sparte qualchì volta a collera, u sentimu d'inghjustizia è u sentimu di rivolta. Issi sentimi ci anu
accumpagnatu dipoi u veculu, l'inghjustizia di a pulituca di u Statu è di certe malfatte, e cunniscimu da
ch'è no simu nati, sicura ch'è no simu in collera, quandu u Tribunale ci impedisce di parlà corsu in casa
nostra, sicura ch'è no simu in collera quandu vidimus vende à nostra terra. Dopu à cinquant'anni di
lotta, ci hè vulsutu ch'è no possimu discorre infine di un statutu d'autunumia, sicura chì ghjè una
vergogna ch'è no simu stati trattati dipoi sette anni ma ancu s'ella hè vera ùn m'impidisciarà di dì è ùn
mancaraghju di dilla, chì a viulenza clandestina ùn pò esse una risposta à a brama di libertà di u nostrupopulu.Simu più anziani chè i giovani, emu cunnisciutu e logiche di a viulenza clandestina è sapemu
induv'elle portanu.
Al di là di a sincerità è di e qualità di l' omi, sapemu chì i fatti d'oghje ci danu u visu di a Corsica di
dumane.Tandu a ripetu, ùn ci pò esse altra strada chè quella di a pace, di a demucrazia, cun listessa
forza è listessa cunvinzione. Tornu à ripetela, chì u mezu più sicuru per ch'ella sparisca a viulenza, tutte
e viulenze, in particulare a viulenza clandestina. U mezu più sicuru hè d'arradicà a pace, di custruì una
suluzione pulitica, di mette in piazza regule chjare, vulsute da a riprisentazione demucratica di a
Corsica, per difende a nostra terra, permette à tutti d avè u so pezzu di terra è di casa.
Ci vole ch'elli ci stianu à sente in Parigi, ch'elli s'ingaghjinu di modu chjaru è sinceru, in stu prucessu
principiatu à u mese di marzu scorsu dopu à l 'assassiniu d'Yvan Colonna. Ci vole ch'elli stianu à sente
u populu corsu di manera chjara è vidarete ch'ùn ci sarà più piazza pè a clandestinità.
Ùn ne vulemu più di mamme davanti à i cummissariati, di giovani in prigiò, à u tribunale, i strazii,
l'arme, e lacrime è u sangue, ùn ne vulemu più.
Vulemu chì u nostru populu possi campà in dignità è libaru.
A ringrazziavi !