Offres
API
Connexion
Documents similaires
unknown - Communauté de communes - Centre Corse - R202002043
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse
Document publié le Vendredi 10 décembre 2021
Lien du pdf (unknown - Communauté de communes - Centre Corse)
Thèmes du document : Télécommunications et internet, Banque, Pêche et métiers de la mer,
QUINTA SESSIONE STRASURDINARIA DI U 2021
16 È 17 DI DICEMBRE
5 EME SESSION EXTRAORDINAIRE POUR 2021
16 ET 17 DECEMBRE
Question orale déposée par Saveriu LUCIANI
au nom du Groupe « Avanzemu »
OGHJETTU : Lingua Corsa.
O sgiò Presidente,
Dipoi cinque belli mesi site voi in respunsabbilità per u cartulare di a lingua.
Bisogna prima à fà u custattu chì dapoi a fine di lugliu scorsu, di lingua ùn si n’hè più intesu parlà in locu o pocu à pocu.
Presentamente, a mo dumanda purterà nantu à a quistione di a lingua in
l’educazione, principalamente nantu à u bislinguisimu sculare.
Ùn parleraghju quì di a signatura di u CPER 2021-2028, ch’averebbe da intervene in logica prima chè a fine di st’annu, nè di u CAT ch’ùn si riunisce più, nè mancu di u rapportu di i deputati Kerlogot è Euzet chì ci propone un « cunsigliu naziunale » di e lingue cusì dette regiunale chì, per contu nostru, ùn anderà in locu.
Ind’a mandatura scorsa, avemu sceltu di finanzà, à l’unanimità, un metudu bislingu d’amparera di a lettura è di a scrittura per u corsu preparatoriu, « Girà u mondu À cavallu à duie lingue », di modu catalanu, per un ingagiamentu di 130 000 € versati à Canopé.
A direzzione di st’urganisimu, per quale avemu sceltu, a vi ricordu, di cresce u nostru sustegnu di 25% ind’un primu tempu, per passà à 50% avanti a fine di a mandatura 2015-21, s’era ingaggiata à distribbuì u materiale pedagogicu in tutte e scole per a rientrata di settembre.
Attempu, prumettia di mette in ligna nant’à internet parechji attrazzi
d’accumpagnamentu, è frà quelli u libru di u maestru, indispensevule per pudessi serve di u metudu.
2021/E5/053Quandu a squatra di l’autore, à l’epica, travagliava nantu à u prugettu, a rettrice è l’anzianu DASEN avianu lasciatu sente ch’ellu ùn era micca un metudu sillabbicu è chì dunque ùn pudia cuppià cù e ricummandazione di u ministeru. Fendu cusì, vultavanu e spalle, incù u ministru Blanquer, à u principiu di a libertà pedagogica, enunziatu per a prima volta da… Jules Ferry.
Ma ci hè ancu megliu chè cusì : anu dinù impostu un sperimentu, ind’una sola scola di l’isula, ciò ch’ùn s’era mai vistu per nisun’ documenti pruduttu da Canopé, in francese o in corsu ch’ella fussi. Un solu corsu priparatoriu nantu à più di 560 classe primarie bislingue in l’isula.
Ma induve simu ?
À l’ora d’oghje, hè stata mandata una lettera à e scole cù solu una piccula parte di u metudu. Leghjendusi stu fogliu è scuprendune u cuntenutu guasi chè vulpinu, si capisce chì u materiale ùn serà distribbuitu sanu, è forse ch’ellu si puderebbe firmà un bellu pezzu in li dipositi di Canopé.
In più di quessa, cuntrariamente dunque à l’ingagiamenti pigliati, u situ internet ùn sò ancu à mettelu in ligna.
O sgiò Presidente, hè a prima volta chì un ducumentu, un metudu, finanzatu cù i soldi di a Corsica, hè messu da cantu in ssa manera, chì ci pare à noi à minimu di poca curtesia è, perchè ùn dilla, in d’un certu modu ripressiva.
Chì cuntate di fà per purtà rimediu à sta situazione ?
Sempre in filu cù u capatoghju di u bislinguisimu sculare, a rettrice ricuserebbe attualamente di publicà una chjama à l’apertura di scole materne immersive publiche per un’antru annu. Per quistannu, si sà, apertura ùn ci n’hè statu, vulemu sperà chì e duie scole d’iniziativu privatu ùn sò ghjuvate da argumentu per mette e dumande per a scola publica da cantu. Parterebbimu dunque per risicundà sta mancanza à a prossima rientrata. Fendu cusì a rettrice rimette in causa l’ingagiamenti di a ministra di l’epica, madama Vallaud-Belkacem, è di u cuntrattu di pianu 2015-21.
Vi dumandu dunque, o sgiò Presidente, ciò ch’ellu vi pare necessariu di fà per ùn dalla vinta à quelli chì anu trovanu a scusa d’un qualunque ritardu ma ch’in fatti ùn rispettanu tantu a parolla di u Statu.
Oghje ghjornu, u grande pianu di furmazione di i maestri cuntinueghja è quellu di u secondu gradu s’hè principiatu. Avanzemu, omancu à stu livellu.
Parleremu forse di ghjennaghju di u cunsigliu accademicu territuriale, acquistu scrittu à l’articulu 11 di a cunvenzione 2015-2021, ch’ùn si riunisce più, è chì custituisce macaru l’organu di cuncertazione permanente trà u Statu è a Cullettività.
Eccu, militente di a lingua in iscola è in a sucetà, di sta lingua di tutti ma sopr’à tuttu d’una lingua per tutti, aspettemu da voi è da u vostru Cunsigliu i schjariscimenti necessarii.