Offres
API
Connexion
Documents similaires
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse -
unknown - Communauté de communes - Centre Corse
Document publié le Mardi 23 juin 2026
Lien du pdf (unknown - Communauté de communes - Centre Corse)
Thèmes du document : Affaires étrangères et coopération, Union Européenne,
4TA SESSIONE STRASURDINARIA DI U 2026
25 ET 26 DI GHJUGNU DI U 2026
4ÈME SESSION EXTRAORDINAIRE DE 2026
25 ET 26 JUIN 2026
N° 2026/E4/033
Question orale déposée par Mme Véronique PIETRI
au nom du groupe « Core in Fronte »
OBJET : APICULTURA
Sgiò Prisidenti di u Cunsigliu esecutivu,
Sgiò cunsiglieru esecutivu in carica di l’agricultura,
I tistimunianzi di l’apicultori corsi sò oghji unanimi è particularmenti alarmanti.
À a surtita di st’inguernu, i perditi di culunii ghjugnani, in certi rugioni, à niveddi drammatichi, sin’à un bugnu nantu à duii. In pochi anni solu, i pruduzzioni sò cascati di manera spittaculari è, pà parechji apicultori, hè oghji a parti maiò di u so redditu annuali chì hè missa in periculu.
Sta situazioni ùn hè più quidda di difficultà puntuali o cunghjunturali. L’avvena stessa di a filiera apicula corsa hè minacciata.
I causi sò numarosi è si aghjughjani l’una à l’altra : a prissioni sanitaria ligata à u varroa, u scambiamentu climaticu, i sicchini chì si ripetani, a mudificazioni di i ciculi di fiuritura, l’episodii di fretu tardivu, a rarifazioni di i risorsi meliferi è i sbilancii eculogichi è a polluzioni.
À tuttu què si aghjusta una difficultà chì tocca oghji l’insemi di l’agricultura corsa : l’accessu à u fundiariu agriculu. Senza accessu à i spazii naturali è agriculi ùn ci pò essa filiera apicula durevuli.Ma sta crisa ci devi dinò purtà à rifletta nant’à u nostru mudeddu di sviluppu è nant’à a nostra rispunsabilità cullettiva.
U ritiru prugressivu di i spazii naturali è agriculi, l’artificialisazioni di i tarreni è a prissioni criscenti esercitata nant’à l’ambienti ùn sò senza cunsequenzi nant’à a biodiversità è nant’à l’equilibrii da i quali dipendi a nostra agricultura. Si devi avè u curaghju di rifletta à un accunciamentu di u territoriu chì rispetti di più i nostri risorsi naturali è u nostru patrimoniu vivu.
À u listessu tempu, a quistioni di l’acqua diventa ogni annu più primurosa. I sicchini si multiplicheghjani, i tensioni nant’à a risorsa impighjurisciani è parechji di i nostri filieri agriculi ni patiscini dighjà. Ùn avemi micca abbastanza anticipatu st’evuluzioni, nè capitu à tempu l’investimenti necessarii da fà pà assicurà di manera durevuli sta risorsa essenziali. Si cumenciani à pena avà travaglii strutturali nantu à l’acqua.
L’abi ci mandani oghji un veru signali d’alerta.
Ciò chì i minaccia oghji pudaria dumani indebuliscia assai di più l’insemi di a nostra agricultura è u nostru patrimoniu naturali.
Parchì i cunsiquenzi vani assai aldilà di a sola quistioni ecunomica.
L’aba hè un aneddu maestru di i nostri ecosistemi. Cuntribuiscia à a pullinisazioni di a nostra flora, à u mantinimentu di numarosi pruduzzioni agriculi, à a ricchezza di a nostra machja è à l’equilibriu di a nostra biodiversità. Più cà què, hè u patrimoniu vivu sanu chì hè oghji minacciatu.
U Meli di Corsica raprisenta unu di i più beddi successi di a nostra agricultura, una filiera d’eccezioni. Daretu à st’AOP ci sò un sapè fà ancestrali, un’aba adattata à u so territoriu, paisaghji, una storia è un’identità chì participeghjani pienamenti à a rinumata di a Corsica.
Di pettu à una situazioni cusì eccezziunali, pinsemi chì a risposta ùn si pò limità à misuri puntuali.
Sapemi ch’è vo aveti ricivutu pocu fà i raprisintanti di a filiera apicula è spiremi chì issi scambii ani pussutu fà avanzà a riflessioni è l’azzioni publica nant’à stu sughjettu. Cridimi ch’eddu ci voli à custruiscia un veru pianu di salvezza, à l’altezza di i sfidi prutezzioni mittendu in ballu un insemi di misuri identificati.
Si tratta dinò di difenda a nostra autunumia alimentaria pruteghjendu i tarri agriculi, assicurendu à longu andà a risorsa in acqua pà ùn micca indebuliscia i filieri di pruduzzioni è ùn micca essa dipendenti da u fora è vulnerabili.
Sapemi senta oghji u missaghju di i nostri abi.
Di pettu à sta situazioni, chì dimarchji eti da metta in piazza pà fà ricunnoscia u carattaru eccezziunali di sta crisa ?
Chì misuri a Cullettività di Corsica conta metta in piazza pà sustena a filiera, pà mubilizà pienamenti i dispusitivi europei esistenti, pà mubilizà u Statu o ancu a cuuperazioni meditarranea ?Ma soprattuttu, al di là di l’urgenza, chì visioni d’avvena vuliu custruiscia pà assicurà a sopravvivenza di a filiera apicula è, più largamenti, a resilienza agricula è alimentaria di a Corsica ?